Societatea Română pentru Astronomie Culturală (SRPAC) este o asociație non-profit ce are ca scop promovarea astronomiei culturale, adică a interferenței științei astronomiei cu domeniul cultural, istoric, social, artistic, arhitectural și etnografic precum și a științelor conexe.

Concret, astronomia culturală este definită ca un set de domenii interdisciplinare ce studiază sistemele astronomice din societățile și culturile moderne și din vechime.

Astfel de domenii includ:

  • Arheoastronomia: studiul folosirii astronomiei de către civilizații si culturi antice
  • Etnoastronomia: studiul folosirii astronomiei de către culturile contemporane
  • Astronomia istorică: analiza datelor astronomice istorice
  • Istoria astronomiei: studiul evoluției astronomiei de-a lungul istoriei umanității
  • Istoria astrologiei: înțelegerea rolului astrologiei în originea astronomiei precum și înțelegerea diferențelor dintre cele două

Trebuie menționat faptul că o definiție formală a astronomiei în cultură (sau astronomiei culturale) încă nu există, ea fiind pe masa discuției în cadrul adunărilor Societății Europene pentru Astronomie în Cultură (SEAC).

În acest sens, societatea noastră sprijină:  

  •  activitățile ce au ca obiect descoperiri noi în domeniile anterior menționate prin:
    •  inițierea sau participarea la activități ce pot duce la noi descoperiri sau aprofundarea cunoașterii în domeniul astronomiei culturale, atât pe teren cât și în studii teoretice
    • participarea la competiții publice și private de proiecte naționale, regionale, europene și mondiale în scopul atragerii de fonduri
    • facilitarea accesului la informare a membrilor asociației și a persoanelor interesate cu privire la studii, cercetări, burse, locuri de munca, cursuri de pregătire sau informații curente în domeniile de interes
    • achiziționarea de fond de carte, publicații și alte dotări relevante
    • consiliere în alegerea și exploatarea rațională a echipamentelor astronomice
    • dezvoltarea infrastructurii observaționale și a fondului de instrumente dezvoltarea de aplicații software cu rol în activitatea astronomică.
  •  promovarea descoperirilor, realizărilor, informațiilor relevante acestor domenii prin:
    •  organizarea de conferințe, cursuri, seminarii, dezbateri, aniversări, comemorări și alte activități cultural-științifice
    • organizarea de activități recreative și de socializare între membrii asociației
    • organizarea și participarea la sesiuni de observații ale obiectelor / evenimentelor astronomice, înregistrarea și răspândirea informațiilor cu caracter astronomic
    • promovarea astronomilor, istoricilor și etnografilor profesioniști sau amatori
    • promovarea legăturilor între amatorii și profesioniștii din domeniile astronomiei culturale și conexe, precum și sprijinirea lor în demersurile acestora
    • realizarea și menținerea unui site pe Internet pentru prezentarea activității asociației și a membrilor săi precum și a unei liste de discuții pe Internet
    • activarea în grupurile de știri, foruri, grupuri de discuții de pe Internet
    • editarea, susținerea și promovarea unor lucrări și publicații.
  •  îmbunătățirea recunoașterii lor pe plan social local, național și regional prin:
    •  participarea la conferințe științifice sau de popularizare
    • efectuarea de vizite profesionale în țară și în străinătate, menite să dezvolte relațiile colegiale cu alte instituții, asociații și organizații de profil
    • cooperarea cu alte instituții, asociații și organizații naționale și internaționale cu interese similare.

Statutul asociației noastre se poate consulta integral aici.


O SCURTĂ ISTORIE A SRPAC

În România există numeroase organizații juridice sau informale ce au ca scop popularizarea astronomiei (incluzând aici observarea meteorilor, a diverselor fenomene astronomice sau de promovare în rândul publicului a acestei științe). De asemenea, există o serie de organizații al căror scop este circumscris istoriei, astronomiei sau științelor conexe, cum este de pildă arheometria (aplicarea și folosirea științelor naturale în studiile de arheologie și de istoria artei). Spre sfârșitul secolului XX a apărut o știință interdisciplinară nouă în peisajul românesc, situată la confluența dintre astronomie și științele umaniste - astronomia culturală. Aceasta a rămas multă vreme fără o manifestare juridică proprie, care să oferă profesioniștilor și amatorilor un cadru comun de cooperare și suport.

Pornind de la interesele lor comune, Marc Frîncu, Simina Frîncu (Timișoara) și Dan-George Uza (Cluj-Napoca) au venit în 2016 cu ideea de a pune bazele unei societăți naționale care să sprijine dezvoltarea astronomiei culturale în România. Ideea a fost întâmpinată cu entuziasm de către domnul prof. univ. dr. Florin Stănescu (Sibiu), mai ales datorită lipsei unui cadru formal propriu pentru domeniul arheoastronomiei, acesta existând doar ca subdomeniu în Societatea Română de Arheometrie. Totodată, după cum se poate observa aceasta este doar una din numeroasele aplicații ale astronomiei culturale, lipsind o asociație care să le trateze uniform. Au urmat discuții cu pasionați de arheoastronomie precum și de popularizare a astronomiei în general, pentru că am considerat că domeniul are nevoie de sprijin și înțelegere din partea publicului. Andrei Juravle, una din persoanele din spatele Astroclubului Antares și proprietar al Astrovest, ca reprezentant  al astronomilor amatori și susținător al popularizării astronomiei a fost de acord cu ideea acceptând să devină parte constituentă a societății. 


MEMBRII FONDATORI

Marc Eduard FRÎNCU (Universitatea de Vest Timișoara, Facultatea de Matematică și Informatică - conferențiar universitar dr.)

Marc este pasionat de astronomie încă din adolescență când încerca folosind harta cerului din enciclopedie să învețe constelațiile de pe cer. Se întâmpla prin 1996. Au urmat observații nocturne cu ochiul liber a meteorilor pe cerul de vară. Prima dată a privit prin binoclu prin 1998. A primit apoi o lunetă astronomică de 60mm prin care a urmărit mișcările sateliților lui Jupiter, precum și celelalte planete, inclusiv Mercur și Venus pentru care se trezea dimineața pe frig în orice anotimp ar fi fost acestea vizibile. Pentru o scurtă perioadă a fost pasionat de Soare colaborând cu Asociația ALPO din SUA. Din 2006 colaborează cu planetariul Universității de Vest unde și predă materii de informatică la Facultatea de Matematică și Informatică. Începând cu 2013 a devenit pasionat de arheoastronomie vizitând numeroase situri de pe întreg globul, iar din 2016 oferă studenților de la universitate cursul complementar Astronomia în cultură. În 2018 a publicat împreună cu Ioana-Simina FRÎNCU cartea despre arheoastronomie universală "Cerul de Piatră", prima dintr-o serie de trei.

Domenii de interes: arheoastronomia, popularizarea astronomiei, astronomia observațională.  


 Ioana-Simina FRÎNCU (doctorand, filolog, traducător independent FR/EN – RO, RO – FR/EN)

Pentru Simina, bolta cerească spune în fiecare seară altă poveste chiar dacă personajele ei sunt mai mult sau mai puțin aceleași. Pasiunea pentru astronomie a început, așadar, citind despre despre constelații din perspectiva diverselor popoare dar și sub îndrumarea unor pasionați „cu vechime” ca Marc. Din varietatea extraordinară a aspectelor pe care le cuprinde domeniul astronomiei, cea mai revelatoare și mai fascinantă i se pare simbolistica astronomică descoperită în petroglifele și feluritele tipuri de inscripții lăsate moștenire de populațiile "primitive" de pe întreg globul pământesc. Traducător de meserie, Simina este împlicată în multiple proiecte de popularizare a astronomiei, de readucere a ei în atenția lumii moderne atât de grăbite și îndepartate de tot ceea ce natura înconjurătoare are de oferit. Din 2018 este doctorand la Facultatea de Litere Istorie și Teologie unde studiază istoria traducerii românești din sec. al XIX-lea.

Domenii de interes: arheoastronomie, identificarea și interpretarea simbolurilor astronomice, mitologie, drumeții.  


 Andrei JURAVLE (Astronom amator; AstroVest.ro)

Pentru Andrei, astronomia a început ca hobby în liceu și s-a transformat în pasiune după Eclipsa Totală de Soare din 1999. După acea eclipsă, "virusul" astronomiei s-a instalat complet, participând la numeroase activități de popularizare a astronomiei împreuna cu Astrocluburile Antares și Altair, Observatorul Astronomic din Timișoara și Universitatea de Vest din Timișoara. În anul 2010 a fondat magazinul online de instrumente astronomice AstroVest.ro din dorința de a facilita achiziția de telescoape și în vestul țării.

Domenii de interes: popularizarea astronomiei, astronomia observațională, arheoastronomia.

  


  Dan-George UZA

Printre pasiunile lui Dan se numără istoria astronomiei, arheoastronomia, etnografia, dar mai ales gnomonica - știința cadranelor solare. A contribuit la popularizarea acestor domenii de interes prin numeroase articole apărute pe blogul său, dar și în publicații periodice din țară și din străinătate. Este autorul volumelor "Cercul de stele: astronomie, destin și nemurire" (2012) - o colecție de eseuri cu conținut  astronomic; "Cadrane solare din Transilvania,  Banat, Crișana și Maramureș" (2014) - singurul inventar fotografic al cadranelor solare din țara noastră; “Timpul Soarelui - Calendar 2017 și 2018” - două calendare astronomice bazate pe mișcările periodice ale astrului diurn.

Domenii de interes: cadrane solare și măsurarea timpului, arheoastronomia, simbolistica în astronomie.  


MEMBRI ȘI VOLUNTARI 

20 de membri cotizanți în toată țara

9 voluntari

MEMBRI ONORIFICI 

Aleksandra Bajić Milosavljević (președinte asociația arheoastronomică Vlasici Serbia; pentru colaborarea deosebită în proiecte comune din regiunea istorică Banat și nu numai)

Virgil V. Scurtu (premiul SRPAC 2018 de excelență pentru întreaga activitate în domeniul astronomiei culturale) 


ECHIPAMENTE

Asociația deține o serie de echipamente proprii folosite la acțiuni de popularizare sau de către membrii/voluntarii acesteia:

  • Telescop Dobson GSO 300mm f/5 localizat la Deva
  • Telescop Dobson Skywatcher 200mm f/6 localizat la Bocșa (Caraș-Severin)